|
|
Cum să devii un hacker
Eric Steven Raymond
Thyrsus Enterprises
< E-mail >
Versiunea originală Ă®n engleză ( original english version ) :
Istoric revizuiri
Revizuire 1.33 29 Noiembrie 2005 esr
Adaugată legătură către excelentul eseu al lui Peter Norvig
Revizuire 1.32 29 Iunie 2005 esr
Material nou Ă®n legătură cu necesitatea de a nu rezolva iar probleme care au mai fost rezolvate. Un set Ă®ntrebări frecvente despre hacking şi programarea open-source. Trei Ă®ntrebări care să iţi spună dacă eşti deja un hacker.
Revizuire 1.31 22 Martie 2005 esr
Adăugată o legatură către un alt eseu al lui Paul Graham, câteva sfaturi despre cum să alegi primul proiect. Noi legături către pagini cu traduceri.
Revizuire 1.30 2 Martie 2005 esr
Adaugate legături către pagini cu traduceri.
Cuprins
De ce acest document?
Ce este un Hacker?
Atitudinea unui Hacker
1. Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.
2. Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.
3. Evită plictiseala şi munca neinteresantă.
4. Libertatea este bună.
5. Atitudinea nu substituie competenţele.
Cunoştinţe esenţiale
1. Invată să programezi.
2. Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix.
3. Invată să foloseşti internetul şi HTML.
4. Daca nu şti engleză la un nivel acceptabil, Ă®nvaţă.
Statutul în comunitatea hackerilor
1. Scrie programe cu surse deschise ( open-source )
2. Ajută la testarea şi Ă®mbunătăţirea programelor open-source
3. Publică informaţii utile
4. Ajută la menţinerea funcţională a infrastructurii
5. Ajută comunitatea hackerilor
Legătura hacker/tocilar(nerd)
Puncte pentru stil
Alte resurse
ĂŽntrebări frecvente
De ce acest document?
Ca editor al dicţionarului de jargon şi autor al altor câteva documente similare foarte cunoscute primesc des mesaje de la Ă®ncepători Ă®n reţele care Ă®ntreabă "Cum pot să Ă®nvăţ să fiu un hacker?". ĂŽn 1996 am observat că nu există nici un fel de document care să raspundă la această Ă®ntrebare, aşa că am scris acest document. Mulţi hackeri Ă®l considera acum definitiv şi presupun că asta Ă®nseamnă că este. Totuşi, eu nu sunt o autoritate exclusivă Ă®n acest domeniu; dacă nu iţi place eşti liber să scri propria versiune.
Dacă citeşti un rezumat al acestui document versiunea completă o găseşti la http://garaj.xhost.ro/hacker-howto/hacker-howto.ro.htm.
Notă: la sfârşitul acestui document găseşti o listă cu Ă®ntrebări frecvente. Citeşte această listă de două ori Ă®nainte de a pune orice Ă®ntrebare despre acest document.
Acest document mai există Ă®n următoarele traduceri : Arabic Bulgarian, Catalan, Chinese (Simplified), Danish, Dutch, Farsi, Finnish, German, Hebrew, Italian Japanese, Norwegian, Polish, Portuguese (Brazilian), Spanish, Turkish, şi Swedish. Atenţie pentru că acest document se schimbă frecvent şi poate să fie neactualizat.
Imaginea cu cele cinci-puncte-Ă®n-nouă-pătrate poartă numele de glider. E un model simplu cu nişte proprietăţi foarte interesante Ă®ntr-o simulare matematică numita : Life care a fascinat mulţi ani. Cred că este o bună emblemă care prezintă cum sunt hackerii : abstracţi, misterioşi, şi totuşi o poartă către o lume cu o logică aparte. Citeşte mai multe despre emblemă aici .
Ce este un Hacker?
Dicţionarul de jargon conţine mai multe definţii ale cuvantului hacker, cele mai multe fiind legate de obsesia pentru tehnică şi de dorinţa de a rezolva probleme şi a depăşi limite. Dacă vrei să şti cum să devii un hacker doar două definiţii sunt relevante.
Există o comunitate, o cultură, formată din programatori experti şi magicieni Ă®n ceea ce priveşte reţelele care Ă®şi are originea Ă®n primele experimente ARPAnet. Membrii acestei culturi au creat termenul de hacker. Hackerii au construit internetul. Hackerii fac să funcţioneze Usenet. Hackerii menţin World Wide Web funcţional. Dacă faci parte din această cultură, dacă ai contribuit şi ceilalţi ştiu cine eşti şi te numesc hacker, atunci eşti un hacker.
Conceptul de hacker nu este limitat doar la tehnică. Există oameni care aplică atitudinea unui hacker şi Ă®n alte domenii cum ar fi electronica şi muzica. Termenul poate fi asociat celui mai Ă®nalt nivel din orice ştiinţă sau artă. Hackerii programatori recunosc aceste spirite Ă®nzestrate şi Ă®n alte persoane. Unele persoane spun că atitudinea unui hacker este independentă de domeniu. ĂŽn continuarea acestui document o să mă concentrez pe deprinderile şi atitudinea unui hacker programator, şi pe tradiţia celor care au impus denumirea de hacker.
Mai există un grup de oameni care se autodeclară hackeri, dar care nu sunt. Aceşti oameni ( Ă®n special adolescenţi ) nu fac altceva decât să atace calculatoare pe internet şi să folosească ilegal sistemul telefonic. Hackerii adevăraţi numesc aceste persoane crackeri şi nu vor să aibă nici o legătură cu ei. Majoritatea hackerilor adevaraţi cred că crackerii sunt leneşi, iresponsabili, şi nu foarte inteligenţi, şi simplu fapt de a fi capabil să intri Ă®n anumite calculatoare nu te face să fi hacker la fel cum a fi capabil să porneşti o maşină fară chei nu te face un inginer auto. Din nefericire, mulţi jurnalişti şi scriitori au fost păcăliţi să folosească cuvântul hacker pentru a descrie crackeri; acest lucru Ă®i irită pe hackerii adevăraţi.
Diferenţa esenţială dintre un hacker şi un cracker este următoarea : hackerii construiesc lucruri pe când crackerii nu fac altceva decât să distrugă.
Dacă vrei să devii un hacker continuă să citeşti. Dacă tot ce vrei e să fi un cracker atunci citeşte grupul de ştiri alt.2600 şi pregăteşte-te să faci cinci sau zece ani de Ă®nchisoare după ce descoperi că nu eşti aşa inteligent cum crezi. Şi asta e tot ce voi spune despre crackeri.
Atitudinea unui Hacker
1. Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.
2. Nici o problemă nu ar trebui să fie rezolvată de doua ori.
3. Evită plictiseala şi munca neinteresantă.
4. Libertatea este bună.
5. Atitudinea nu substituie competenţele.
Hackerii rezolva probleme şi construiesc, ei cred Ă®n libertate şi ajutorul reciproc dezinteresat. Pentru a fi acceptat ca un hacker, trebuie să te comporţi ca şi cum ai avea această atitudine. Şi pentru a te comporta astfel trebuie să crezi cu adevărat Ă®n aceste valori.
Dar dacă te gândeşti să imiţi atitudinea de hacker doar pentru a fi acceptat Ă®n comunitate atunci ai inţeles greşit. E foarte important să devii tipul de persoană care crede că aceste lucruri sunt importante pentru că te ajută să Ă®nveţi şi să rămâi motivat. Ca toate celelalte arte care presupun creativitate, cel mai eficient mod de a deveni un maestru este imitarea acţiunilor unui maestru, nu doar intelectual ci şi emoţional.
Sau, aşa cum afirmă acest poem Zen modern :
Pentru a urma calea:
priveşte maestrul,
urmează maestrul,
mergi Ă®mpreună cu maestrul,
priveşte prin ochii maestrului,
fi tu maestrul.
To follow the path:
look to the master,
follow the master,
walk with the master,
see through the master,
become the master.
Deci, pentru a deveni un hacker repetă următoarele lucruri până când reuşeşti să crezi Ă®n ele:
1. Lumea este plină de probleme fascinante care aşteaptă să fie rezolvate.
A fi un hacker e foarte amuzant, un gen de amuzament care are nevoie de foarte mult efort. Efortul necesită motivaţie. Atleţii de succes Ă®şi menţim motivaţia din dorinţa de a-şi Ă®mpinge trupul către obiective din ce Ă®n ce mai ridicate. Asemănător, pentru a fi un hacker trebuie să te simţi motivat să rezolvi probleme, să Ă®ţi Ă®mbunătăţeşti aptitudinile, şi să Ă®ţi exerciţi inteligenţa.
Dacă nu eşti genul de persoană care simte aceste lucruri natural, va trebui să devii o astfel de persoană pentru a deveni un hacker. Altfel, o să descoperi că energia pentru hacking e folosită Ă®n altfel de distracţii precum sex, bani şi aprobare socială.
( Trebuie să Ă®ţi dezvolţi şi o Ă®ncredere Ă®n propria capacitate de a Ă®nvăţa lucruri noi, Ă®ncrederea Ă®n faptul că chiar dacă nu şti tot ce e necesar pentru a rezolva o problema, dacă reuşeşti să Ă®ntelegi o parte din ea şi să Ă®nveţi Ă®n continuare din acest punct vei şti suficient pentru a rezolva urmatoarea parte şi tot aşa, până când termini. )
2. Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori.
Creierele creative sunt o resursă limitată. Nu ar trebui să fie irosite reinventând roata mai ales ştiind că sunt atâtea probleme interesante care aşteaptă să fie rezolvate.
Pentru a te comporta ca un hacker, trebuie să Ă®nţelegi că timpul celorlalţi este la fel de important ca şi al tău, astfel Ă®ncat este o datorie morală să Ă®mparţi informaţiile, să rezolvi probleme a căror soluţie să o faci disponibilă oricui pentru ca ceilalţi hackeri să rezolve noi probleme şi să nu fie nevoiţi să rezolve probleme deja rezolvate.
Atenţie pentru că "Nici o problemă nu ar trebui rezolvată de două ori" nu implică faptul că toate solutiile existente trebuie să fie considerate permanente, sau că există o singură soluţie pentru o anumită problemă. Des Ă®nvăţăm mult despre o problema pe care nu am ştiut să o rezolvăm studiind o primă rezolvare. Este bine, şi de multe ori chiar necesar, să decidem că putem să rezolvam problema mai bine. Nu sunt benefice barierele artificiale impuse tehnic, legal sau instituţional ( programe cu sursă Ă®nchisă ) care Ă®mpiedică refolosirea unei soluţii bune şi fortează oamenii să reinventeze roata.
(Nu trebuie să crezi ca eşti obligat să dai toată munca ta creativă, deşi hackerii care fac acest lucru sunt mai respectaţi. E compatibil cu valorile hackerilor să vinzi destul astfel Ă®ncât să ai ce mânca, platii chiria şi cumpăra calculatoare. Este acceptat să Ă®ţi foloseţti deprinderile de hacker pentru a te Ă®mbogatii, atâta timp cât nu uiţi de ceilalţi hackeri şi de valorile de care discutam aici.)
3. Evită plictiseala şi munca neinteresantă.
Hackerii ( şi persoanele creative Ă®n general ) nu ar trebui să fie niciodată plictisiţi sau să facă o muncă repetitivă şi neinteresantă, pentru că atunci când acest lucru se Ă®ntâmplă nu mai pot să rezolve probleme noi şi interesante. Pierderea este dureroasă pentru toţi. Evită plictiseala şi orice formă de muncă neinteresantă.
Pentru a te comporta ca un hacker trebuie să crezi Ă®n acest lucru suficient de mult Ă®ncât să Ă®ncerci să automatizezi orice fel de muncă plictisitoare, nu doar pentru tine ci şi pentru ceilalţi ( Ă®n special alţi hackeri ).
(Nu există nici o excepţie la acest lucru. Hackerii vor face câteodată lucruri care par repetitive şi plictisitoare unui observator ca un exerciţiu de limpezire a gândurilor, sau pentru a forma o nouă deprindere sau pentru o anumită experienţă care nu poate fi Ă®ncercată altfel. Dar aceasta este o alegere, nimeni care e capabil să gândească nu ar trebui să fie forţat să facă o muncă plictisitoare.)
4. Libertatea este bună.
Hackerii sunt natural independenţi, nesupuşi autorităţilor. Oricine poate să Ă®ţi dea ordine poate să te oprească să rezolvi o problemă de care eşti fascinat, şi sigur va găsi un motiv stupid pentru aceasta. Aşa că atitudinea autoritară trebuie să fie respinsă Ă®n orice situaţie.
(Dar asta nu Ă®nseamnă că trebuie să luptăm Ă®mpotriva tuturor autorităţilor. Copii trebuie să fie ghidaţi şi criminalii Ă®nchişi. Un hacker poate să accepte o anumită autoritate pentru a obţine ceva, care este mai valoros decât timpul pe care Ă®l pierde urmând ordinele. Dar aceasta este o situaţie rar Ă®ntâlnită şi acceptată conştient.)
Autorităţile se dezvoltă bazându-se pe secrete şi cenzură. Acestea Ă®mpiedică schimbul liber şi voluntar de informaţie, autorităţile preferă cooperarea pe care o pot controla. Deci pentru a te comporta ca un hacker trebuie să Ă®ţi dezvolţi o repulsie instinctivă faţă de cenzură, secrete şi uzul forţei. Trebuie să ai puterea să acţionezi conform acestei credinţe.
5. Atitudinea nu substituie competenţele.
Pentru a fi un hacker trebuie să Ă®ţi dezvolţi această atitudine. Dar copierea unei atitudini nu te va face un hacker, aşa cum nu te va face un atlet sau o vedetă. Pentru a devenii un hacker ai nevoie de inteligenţă, practică, dedicare, şi multă muncă.
Trebuie să Ă®nveţi să nu ai Ă®ncredere Ă®n atitudine şi să respecţi competenţa de orice fel. Priceperea la lucruri dificile, pe care puţini le pot Ă®nţelege, care necesită concentrare şi atenţie, este cu atât mai mult apreciată.
Dacă respecţi competenţa, o să Ă®ţi placă să o dezvolţi Ă®n tine şi munca dificilă va devenii un joc intens. Atitudinea este vitală pentru a devenii un hacker.
Cunoştinţe esenţiale
1. ĂŽnvaţă să programezi.
2. Instalează şi foloseşte un sistem din familia Unix.
3. ĂŽnvaţă să foloseşti internetul şi HTML.
4. Dacă nu şti engleză la un nivel acceptabil, Ă®nvaţă.
Atitudinea este foarte importantă dar cunoştinţele sunt şi mai importante. Atitudinea nu substituie cunoştinţele, şi există un set de deprinderi pe care trebuie să le ai Ă®nainte ca cineva să se gândească să te numească hacker.
Acest set de deprinderi se schimbă lent pe masură ce trece timpul şi tehnologia creează cunoştinţe noi şi le face pe cele vechi insuficiente. De exemplu iniţial includea necesitatea de a şti să programezi Ă®n limbaj de asamblare, şi doar recent a fost introdus şi HTML. Dar acum include următoarele deprinderi :
1. ĂŽnvată să programezi.
Acest lucru este esenţial. Daca nu şti să programezi Ă®n nici un limbaj Ă®ţi recomand să Ă®ncepi cu Python. E foarte bine gândit, bine documentat, şi destul de blând cu Ă®ncepătorii. Lăsând la o parte faptul că e un limbaj bun pentru Ă®ncepători, Python nu este o jucărie, este un limbaj foarte puternic şi flexibil şi care se pretează a fi folosit la proiecte mari. Am scris o evaluare mai detaliată aici. Nişte tutoriale foarte bune sunt disponibile pe pagina web www.python.org
Java este un alt limbaj bun pentru a Ă®nvăţa să programezi Ă®n el. Este ceva mai dificil decât Python dar produce un cod mai rapid. Este un limbaj care e foarte bine să fie ştiut. Din nefericire Ă®nsă implementarea oficială Sun este Ă®ncă proprietară. Aceasta nu este o prea mare problemă Ă®n ceea ce priveşte limbajul Ă®n sine pentru că există alternative open-source de foarte bună calitate; problema reală este dată de bibliotecile de funcţii care sunt disponibile Ă®mpreună cu limbajul. Implementările open-source sunt Ă®ncă Ă®n spatele celor oficiale oferite de Sun. Aşa că dacă vrei să Ă®nveţi Java foloseşte o implementare open-source pentru a evita să devii dependent de codul proprietate Sun.
Dar trebuie să fi conştient că nu o să ajungi un hacker, nici măcar un programator dacă şti unul sau două limbaje de programare, trebuie să inveţi să gândeşti problemele de programare la modul general, independent de limbaj. Pentru a fi un hacker adevărat trebuie să ajungi până Ă®n punctul Ă®n care să reuşeşti să Ă®nveţi un limbaj nou Ă®n câteva zile făcând asociaţii cu ceea ce şti deja. Asta Ă®nseamnă că trebuie să şti mai multe limbaje diferite.
După ce depăşeşti faza iniţială şi o să incepi să Ă®nţelegi principalele concepte trebuie să Ă®nveţi C, limbajul pe baza căruia a fost construit Unix. C++ are foarte multe elemente comune cu C, dacă şti unul va fi uşor să Ă®l Ă®nveţi pe celălalt. Nici C, nici C++ nu sunt genul de limbaje pe care să le Ă®nveţi prima data. O să observi că o să fi mult mai productiv in alte limbaje decât Ă®n C.
C-ul este foarte eficient, şi econom cu resursele calculatorului. Din nefericire C-ul are aceasta eficienţă deoarece managementul memoriei şi a resurselor este lăsat Ă®n seama programatorului. Tot codul acesta este complex şi predispus la probleme ( bug-uri ) şi va consuma foarte mult timp. Tinând cont de cât de rapide sunt calculatoarele de astăzi este mai bine să foloseşti un limbaj care să economisească timpul programatorului şi nu pe cel al calculatorului ( ex:Python ).
Alte limbaje de importanţă deosebită pentru un hacker sunt Perl şi LISP. Perl merită Ă®nvăţat Ă®n special din motive practice; este folosit foarte frecvent pentru pagini de web dinamice şi pentru administrarea sistemului, astfel Ă®ncât chiar dacă nu o scri programe Ă®n Perl tot trebuie să şti să Ă®nţelegi o sursă. Mulţi oameni utilizează Perl aşa cum sugerez eu să fie folosit Python, pentru a evita programarea Ă®n C atunci cand nu e nevoie de eficienţă. Va trebui să fi capabil să Ă®nţelegi aceste programe.
LISP merită Ă®nvăţat pentru sentimentul de mulţumire pe care Ă®l ai atunci cand reuşeşti să-l Ă®nţelegi. Această experienţă te va face un programator mai bun pentru tot restul vieţii, chiar dacă nu o să foloseşti LISP pentru a scrie programe. ( Poţi să capeţi nişte experienţă Ă®n LISP uşor scriind şi modificând moduri de editare pentru Emacs, sau Script-Fu plugins pentru GIMP. )
Cel mai bine e să le Ă®nveţi pe toate cinci : Pyhton, C/C++, Java, Perl si LISP. ĂŽn afara faptului că sunt cele mai importante limbaje pentru hacking sunt şi ipostaze ale diferitelor paradigme de programare, şi fiecare te va educa Ă®n diferite moduri.
Nu pot să dau instrucţiuni complete despre cum să Ă®nveţi să programezi, e o muncă dificilă. Dar pot să Ă®ţi spun că nu te vor ajuta foarte mult carţile şi cursurile ( mulţi, poate cei mai mulţi hackeri sunt autodidacţi ). Pot să Ă®nveţi despre un limbaj din carţi, dar modul de gândire care transformă acele cunoştiinţe Ă®ntr-o deprindere pot fi Ă®nvăţate numai prin exerciţiu şi programare. Ceea ce trebuie să faci e să (a) citeşti programe şi să scri programe.
Peter Norving care este unul dintre cei mai buni hackeri de la Google şi coautor al unor excelente cărţi despre inteligenţă artificială, a scris un eseu excelent numit Teach Yourself Programming in Ten Years. Reţeta lui pentru succes Ă®n programare merită toată atenţia.
A Ă®nvăţa să programezi e ca şi cum ai Ă®nvăţa o nouă limbă. Cea mai bună modalitate e să citeşti câteva texte scrise de experţi Ă®n domeniu, să scrii nişte chestii singur, să citeşti mai mult, să mai scri, să citeşti, să scri .... şi să repeţi până când dezvolţi Ă®n scris genul de putere şi economie pe care o vezi Ă®n modelele tale.
Găsirea unor programe bune pentru analizat era o chestie dificilă, pentru că erau puţine disponibile sub formă de cod sursă pe care puteau experimenta hackerii. Acest lucru s-a schimbat dramatic; programe cu sursă deschisă ( open-source ), unelte pentru programare şi sisteme de operare ( toate construite de hackeri ) sunt acum disponibile pentru oricine. Ceea ce ne apropie de următorul subiect .....
2. Instalează şi foloseşte un sistem de operare din familia Unix.
O să presupun că ai un calculator personal sau ai acces la unul. ( Gândeşte-te un moment ce Ă®nseamnă asta. Cultura hackerilor a apărut Ă®n timpul Ă®n care calculatoarele erau aşa de scumpe Ă®ncât nici o persoană fizică nu Ă®şi permitea să Ă®şi cumpere. ). Unul dintre cei mai importanţi paşi pe care un Ă®ncepător Ă®l poate face pentru a Ă®ncepe să dobândească deprinderi de hacker este să facă rost de o copie de Linux sau BSD, să-l instaleze pe calculatorul personal şi să Ă®nveţe să-l folosească.
Da, mai sunt şi alte sisteme de operare Ă®n lume Ă®n afară de Unix. Dar sunt distribuite sub formă binară, nu poţi citi codul, nu-l poţi modifica. A Ă®ncearca să Ă®nveţi hacking pe un calculator cu Microsoft Windows sau orice alt sistem de operare cu surse Ă®nchise e ca şi cum ai Ă®ncerca să dansezi Ă®mbrăcat Ă®n gips.
Sub Mac OS X este posibil, dar numai o parte din sistemul de operare are şi surse, e posibil să te loveşti de multe ziduri, şi trebuie să fi atent să nu dezvolţi prostul obicei de a depinde de codul proprietate Apple. Dacă te concentrezi pe Unix poţi Ă®nvăţa foarte multe lucruri.
Unix este sistemul de operare al internetului. Deşi poţi să Ă®nveţi să foloseşti internetul fără să şti Unix, nu poţi să fi un hacker fără să Ă®nţelegi Unix. Din acest motiv, cultura hackerilor este strâns legată de Unix. ( Acest lucru nu a fost Ă®ntotdeauna adevărat, şi câţiva hackeri nu sunt prea bucuroşi, dar simbioza Ă®ntre Unix şi internet este suficient de puternică Ă®ncât nici Microsoft nu poate să intervină.)
Aşa că instalează un sistem din familia Unix ( Şi mie Ă®mi place Linux dar mai există şi alte căi ( şi da, poţi să ai şi Linux şi Windows pe acelaşi calculator )). Invaţă să-l folosesti. Experimentează cu el. Navighează pe internet cu el. Citeşte codul. Modifică codul. O să ai la dispoziţie unelte pentru programare : C, LISP, Python şi Perl, mai mult decât pe orice sistem Microsoft, o să Ă®nveţi mult mai repede decât Ă®ţi dai seama.
Pentru mai multe informaţii Ă®n legătură cu Unix vezi The Loginataka. Aruncă o privire şi pe The Art Of Unix Programming.
Pentru a obţine o copie Linux, vizitează Linux Online!; poţi să descarci de acolo sau ( o idee mai bună ) gaseşte un grup local de utilizatori Linux care să te ajute cu instalarea. Din perspectiva unui nou utilizator toate distribuţiile Linux sunt identice.
Poţi să gasesti informaţii şi resurse despre BSD Unix la www.bsd.org.
Am scris o scurtă introducere la adresa Basics of Unix and the Internet
(Notă : Nu recomand instalarea unui sistem Linux sau BSD singur, mai ales dacă eşti un Ă®ncepător. Pentru Linux găseşte un grup de utilizatori şi cere ajutor.)
3. ĂŽnvaţă să foloseşti internetul şi HTML.
Cele mai multe lucruri pe care cultura hackerilor le-a produs nu s-au bucurat de atenţie publică, fiind folosite Ă®n fabrici şi universităţi fără nici un impact direct asupra omenilor Ă®n general. Internetul este marea excepţie, marea şi strălucitoarea jucărie realizată de hackeri care a schimbat lumea. Din acest motiv ( şi multe altele ) trebuie să Ă®nveţi să şti să lucrezi pe internet.
Asta nu Ă®nseamnă doar să şti să foloseşti un browser ( oricine poate să facă asta ), trebuie să Ă®nveţi să scri HTML - limbajul Web-ului. Dacă nu şti să programezi Ă®nvăţând HTML o să Ă®ţi fie mai uşor să Ă®nveţi apoi un limbaj de programare. Aşa că trebuie să Ă®ţi faci o pagină pe web. ĂŽncearcă să foloseşti standardul XHTML, care e mai aranjat decât clasicul HTML. ( Se găsesc uşor tutoriale pe internet; aici e unul.)
Dar simplu fapt de a avea o pagina e doar Ă®nceputul lungului drum spre a devenii un hacker. Internetul e plin de astfel de pagini. Majoritatea au un conţinut inutil ( vezi The HTML Hell Page ).
Ca să merite, pagina ta va trebui să aibă conţinut, să fie interesantă/folositoare altor hackeri. Şi asta ne aduce la urmatorul subiect ....
4. Dacă nu şti engleză la un nivel acceptabil, Ă®nvaţă.
Ca american şi vorbitor nativ de limbă engleză am ezitat să sugerez acest lucru, l-am perceput ca o formă de imperialism cultural. Dar câţiva vorbitori nativi de altă limbă decât engleza m-au Ă®mpins să declar că engleza este limba comunităţii hackerilor şi că trebuie să o şti pentru a te integra.
ĂŽn jurul anului 1991 am Ă®nvăţat că mulţi hackeri care stiau engleza o foloseau Ă®n special Ă®n discuţiile tehnice; mi s-a spus că engleza are un vocabular tehnic mult mai bogat decât orice altă limba şi deci este un instrument mai bun pentru astfel de discuţii. Din motive similare traducerile cărţilor tehnice din engleză sunt deseori nesatisfăcătoare.
Linus Torvalds comentează tot codul pe care Ă®l scrie Ă®n engleză ( aparent nici nu şi-a pus vreodată problema dacă ar trebui să facă altfel ). Engleza lui fluentă a fost un factor important Ă®n abilitatea sa de a recruta o comunitate globală de dezvoltatori Linux. Este un exemplu bun de urmat.
Fiind un vorbitor nativ de engleză nu garantează că ştii suficient de mult pentru a fi un hacker. Dacă scrisul este plin de dezacorduri şi de greşeli, mulţi hackeri ( inclusiv eu ) vor avea tendinţa să te ignore. Deşi scrisul dezordonat nu Ă®nseamnă neapărat şi o gândire dezordonată am observat că există totuşi o corelaţie destul de puternică. Daca nu şti să scri bine, Ă®nvaţă.
Statutul în comunitatea hackerilor
1. Scrie programe cu surse deschise ( open-source )
2. Ajută la testarea şi Ă®mbunătăţirea programelor open-source
3. Publică informaţii utile
4. Menţine infrastructura funcţională
5. Ajută comunitatea hackerilor
Ca şi celelalte culturi care nu se bazează pe economie, cultura hackerilor se bazează pe reputaţie. Tu Ă®ncerci să rezolvi probleme interesante, dar cât de interesante sunt, şi cât de bune sunt soluţiile tale rămâne să decidă ceilalţi.
Atunci când faci parte din jocul hackerilor scorul tău e dat Ă®n special de ceea ce gândesc ceilalţi ( din acest motiv nu te poţi numi hacker până Ă®n momentul când ceilalţi nu te numesc astfel ). Acest fapt este mascat de imaginea hackingului văzut ca o activitate solitară; şi de un tabu din cultura hackerilor ( care a Ă®nceput să dispară din 1990 dar care este Ă®ncă puternic ) Ă®mpotriva admiterii faptului că aprobarea celorlalti are un rol Ă®n motivaţie.
Cultura hackerilor este ceea ce antropologi numesc o cultură a darului. Obţii reputaţie şi eşti respectat, nu fiind frumos, nu având lucruri pe care alţi oameni le vor, ci oferind - timp, creativitate, şi rezultatul muncii tale.
Sunt cinci lucruri pe care le poţi face pentru a fi respectat de ceilalţi hackeri :
1. Scrie programe cu surse deschise ( open-source )
Primul lucru ( central şi tradiţional ) pe care Ă®l poţi face e să scri programe pe care ceilalţi hackeri să le considere distractive şi utile, şi să oferi codul sursă al acestor programe astfel Ă®ncât toţi să Ă®l poată folosi.
(Iniţial au fost numite gratis ( free ) dar termenul a introdus confuzie pentru că nu se ştia exact ce Ă®nseamnă gratis. Cei mai mulţi folosesc astăzi termenul de open-source).
Cei mai respectaţi Ă®n cultura hackerilor sunt cei care au scris programe mari şi capabile, care au satisfăcut o nevoie generală şi care au fost oferite gratis Ă®mpreună cu sursele complete astfel Ă®ncât oricine să le poată folosi şi Ă®nvăţa din ele.
Dar lucrurile nu au fost mereu aşa. Deşi hackerii au privit dezvoltatorii open-source cu multă admiraţie ca un element esenţial al culturii, Ă®nainte de 1990 majoritatea hackerilor scriau programe cu sursele Ă®nchise. Această atitudine era Ă®ncă activă Ă®n 1996 când am scris prima versiune a acestui document; lucrurile s-au schimbat Ă®ncepând cu anul 1997. Astăzi comunitatea hackerilor şi comunitatea dezvoltatorilor open-source sunt două denumiri care descriu acelaşi lucru dar e bine să ştim că lucrurile nu au fost mereu aşa.
2. Ajută la testarea şi Ă®mbunătăţirea programelor open-source
Şi cei care găsesc erorile din programele open-source sunt foarte respectaţi. ĂŽn această lume imperfectă, inevitabil ajungem să ne petrecem cel mai mult timp de dezvoltare a programelor căutând erori. Din acest motiv orice dezvoltator open-source care gândeşte Ă®ţi va spune că nişte testeri buni ( care ştiu cum să descrie simptomele clar, să localizeze problemele, să ignore micile probleme din primele apariţii, şi care pot să aplice nişte funcţii de diagnosticare ) sunt foarte valoroşi. Chiar şi unul singur poate să facă diferenţa Ă®ntre o căutare de erori care este stresantă şi una foarte uşoară.
Daca eşti un Ă®ncepător, Ă®ncearcă să găseşti un program care este Ă®n dezvoltare şi de care eşti interesat şi fi un bun tester. Are loc un avans natural de la a ajuta la testarea programelor, la a ajuta la eliminarea erorilor şi a ajuta la scrierea lor. O să Ă®nveţi foarte mult astfel şi o să ai o relaţie bună cu oameni care te vor ajuta mai târziu.
3. Publică informaţii utile
Un alt lucru bun e să colectezi şi să filtrezi informaţii utile şi interesante Ă®n pagini web sau documente cu răspunsuri la Ă®ntrebări frecvente ( FAQ - Frequently Asked Questions ) pe care să le faci disponibile tuturor.
Menţinătorii celor mai importante liste de Ă®ntrebări frecvente primesc la fel de mult respect ca şi dezvoltatorii open-source.
4. Ajută la menţinerea infrastructurii funcţionale
Cultura hackerilor ( şi a inginerilor care au dezvoltat internetul ) se bazează pe voluntariat. E foarte multă muncă necesară care trebuie făcută pentru a menţine lucrurile funcţionale : administrare liste de mail, moderare grupuri de ştiri, menţinerea unor arhive mari de soft, dezvoltarea de RFC-uri şi alte standarde tehnice.
Oamenii care fac aceste lucruri sunt foarte respectaţi pentru că toată lumea ştie că aceste munci sunt mari devoratoare de timp şi nu sunt atât de distractive ca programarea. Făcând aceste lucruri persoanele respective Ă®şi arată loialitatea.
5. Ajută comunitatea hackerilor
ĂŽn final, poţi să ajuţi la propagarea culturii hackerilor Ă®n sine ( prin de exemplu scrierea unui eseu despre cum să devii un hacker :-)). Nu vei putea să faci acest lucru decât dacă vei fi cunoscut de cât mai mulţi oameni pentru unul din primele patru lucruri.
Comunitatea hackerilor nu are lideri, dar are eroi, "bătrâni", istorici şi purtători de cuvânt. Când ai fost implicat mai mult timp Ă®n comunitate se poate să ajungi ceva de genul ăsta. Atenţie: hackerii nu au Ă®ncredere Ă®n ego-ul zgomotos al "bătrânilor" aşa că poate fi periculos să ai o astfel de faimă. Nu trebuie să Ă®ncerci din toate puterile să te ridici la un astfel de nivel, trebuie să te poziţionezi de aşa natură Ă®ncât să Ă®ţi cadă Ă®n braţe şi atunci să fi modest.
Legătura Hacker/Tocilar(nerd)
Termenul nerd din engleză nu are o traducere exactă Ă®n română. ĂŽn limba engleză termenul este mult mai nuanţat decât definiţia acceptata Ă®n limba română. O astfel de persoană nu poate fi numită pur şi simplu tocilar. Pentru mai multe informaţii vedeţi pagina http://en.wikipedia.org/wiki/Nerd. ĂŽn continuare Ă®n text o să folosesc termenul din română, tocilar, dar cu sensul mult mai nuanţat şi apropiat de cel real. O discuţie pe această temă poate fi lungă - şi Ă®ntr-o oarecare măsură asemănătoare cu cea despre cum să devii un hacker.
Contrar miturilor, nu trebuie să fi un tocilar ca să fi un hacker. Ajută, şi Ă®ntradevăr majoritatea hackerilor sunt tocilari. Fiind mai puţin sociabil te ajută să rămâi concentrat asupra lucrurilor cu adevărat importante, precum gândirea şi hackingul.
Din acest motiv, mulţi hackeri au adoptat termenul de nerd(tocilar) şi chiar şi termenul mai dur geek ca o modalitate de a-şi declara independenţa faţă de aşteptările societăţii.
Dacă reuşeşti să te concetrezi pe hacking suficient astfel Ă®ncât să fi bun şi să ai şi o viaţă socială, totul e Ă®nregulă. Astăzi e mult mai uşor să faci asta decât era Ă®n 1970 când eram un Ă®ncepător; societatea este mult mai prietenoasă cu astfel de persoane azi. Există un număr Ă®n creştere de persoane care realizează că hackerii sunt şi nişte persoane foarte sensibile şi iubitoare.
Dacă eşti atras de hacking pentru că nu ai o viaţă socială şi asta e ok, cel puţin nu o să ai probleme să te concentrezi. Poate o să ai o viaţă mai târziu.
Puncte pentru stil
Pentru a fi un hacker trebuie să Ă®ţi formezi un mod de gândire specific. Sunt anumite lucruri pe care le poţi face atunci când nu eşti la un calculator care par să ajute. Nu există un substituient pentru hacking ( nimic nu e ) dar mulţi hackeri apelează la astfel de activităţi şi se simt conectaţi Ă®ntr-un anumit fel cu hackingul.
*
ĂŽnvaţă bine limba materna. Deşi există un stereotip că programatorii nu pot scrie, un număr surprinzător de hackeri ( inclusiv unii dintre cei mai Ă®mpliniţi pe care Ă®i cunosc ) sunt foarte buni scriitori.
*
Citeşte cărti ştiinţifico-fantastice. Mergi la Ă®ntâlnirile pe teme ştiinţifico-fantastice( sunt un loc bun unde poţi Ă®ntâlni alţi hackeri )
*
ĂŽnvaţă o formă de arte marţiale. Genul de disciplină mentală necesară pentru arte martiale este similară cu ceea ce fac hackerii. Cele mai populare forme Ă®ntre hackeri sunt Tae Kwon Do, diferite forme de Karate, Wing Chun, Aikido, sau Ju Jitsu. Cele mai populare sunt cele care pun accentul pe disciplina mentală, relaxare conştientă, şi control Ă®n defavoarea rezistenţei şi puterii fizice.
*
Studiază o disciplină de meditaţie. Cea mai practicată Ă®n acest moment este Zen ( important, poate fi practicată fără necesitatea de a crede Ă®ntr-o noua religie sau renunţarea la cea pe care o ai deja ). Şi altele pot funcţiona dar trebuie să fi atent să nu Ă®ncepi să crezi chestii aiurea.
*
Dezvoltăţi simţul muzical. ĂŽnvaţă să apreciezi diferite genuri de muzica. ĂŽnvaţă să cânţi la un instrument muzical, sau doar să cânţi.
*
Apreciază jocurile de cuvinte.
Cu cât mai multe lucruri din cele enumerate faci deja, este mai probabil să fi un hacker natural. De ce aceste lucruri nu se poate explica, dar sunt conectate cu o serie de caracteristici ale emisferei drepte şi emisferei stângi care sunt importante; hackerii trebuie să fie capabili să gândească logic dar şi să poată să depăşească tiparele.
Munceşte la fel de intens cum te joci, joacă-te la fel de intens precum munceşti. Pentru hackerii adevăraţi graniţele dintre "joc", "muncă", "ştiinţă" şi "artă" par să dispară şi să se uneasca Ă®ntr-un singur concept. Deasemenea nu trebuie să fi mulţumit cu un anumit set de cunoştinţe. Deşi majoritatea hackerilor se recomandă ca programatori, este foarte probabil să fie competenţi şi Ă®n alte domenii : administrare de sistem, web design, şi depanatori de componente. Un hacker care este administrator de sistem este probabil să fie foarte bun la programarea Ă®n limbaje de script şi web design. Hackerii nu fac lucrurile pe jumătate : dacă Ă®nvaţă ceva nou au tendinta să devină foarte buni.
ĂŽn final, câteva lucrurile care nu trebuie făcute.
*
Nu folosi un nick sau un ID grandios sau prostesc.
*
Nu participa la jigniri( flame wars ) pe Usenet ( sau oriunde altundeva ).
*
Nu te autointitula un vandal electronic( cyberpunk ) şi nu băga pe nimeni Ă®n seamă care se denumeşte astfel.
*
Nu pune mesaje sau trimite mail-uri care sunt pline de erori
Nu vei primi decât mustrări pentru orice fel de astfel de abatere. Hackerii au memorie lungă, poate dura ani de zile pentru a fi acceptat.
Problema cu nick-urile merită să fie abordată mai pe larg. Ascunderea identitatii Ă®n spatele unui nume fals este o atitudine copilărească specifică crackerilor, warez d00dz, şi altor forme de viaţă inferioare. Hackerii nu fac asta; sunt mândrii de ceea ce fac şi vor ca acţiunilor lor să fie asociate cu numele lor real. Aşa că dacă ai un astfel de nick, renunţă la el. ĂŽn cultura hackerilor nu va face altceva decât să te marcheze ca un ratat.
Alte resurse
Paul Graham a scris un eseu numit Great Hackers, şi Ă®ncă unul numit Undergraduation, Ă®n care se gaseşte multă Ă®nţelepciune.
Peter Seebach menţine un excelent Hacker FAQ pentru manageri/angajatori care nu ştiu cum să trateze un hacker.
Există un document numit How To Be A Programmer care este o excelentă continuare la acesta. Conţine sfaturi valoroase nu numai despre programare, dar şi despre cum să te comporţi Ă®ntr-o echipă de programatori.
Am scris şi A Brief History Of Hackerdom.
Am scris un articol, The Cathedral and the Bazaar, care explică cum funcţionează comunitatea Linux şi comunitatea open-source. Am abordat subiectul şi mai serios Ă®n cotinuarea numită Homesteading the Noosphere.
Rick Moen a scris un document excelent despre how to run a Linux user group.
Rick Moen şi cu mine am colaborat la un alt articol numit How To Ask Smart Questions( Cum să pui Ă®ntrebări inteligente ). Acesta te va ajuta să cauţi ajutor Ă®ntr-un fel Ă®n care e destul de probabil să-l primeşti.
Dacă ai nevoie de informaţii despre cum merg calculatoarele personale, Unix şi internetul citeşte The Unix and Internet Fundamentals HOWTO.
Atunci când publici programe sau scri patch-uri pentru programe Ă®ncearcă să urmezi regulile din Software Release Practice HOWTO.
Dacă ţi-a plăcut poemul Zen sigur o să-ţi placă şi Rootless Root: The Unix Koans of Master Foo.
ĂŽntrebări frecvente
Q: Cum pot să Ă®mi dau seama daca sunt deja un hacker?
Q: O să mă Ă®nveţi cum să fiu un hacker?
Q: Când pot să Ă®ncep?
Q: Când trebuie să Ă®ncepi? Este prea târziu pentru mine să Ă®nvăţ?
Q: Cât o să dureze până devin un hacker?
Q: Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru Ă®ncepători?
Q: O să mă Ă®nveţi cum să sparg un sistem, sau cum să sparg programe?
Q: Cum aflu parola unui cont?
Q: Cum pot să intru/citesc/monitorizez căsuţa de mail a altcuiva?
Q: Cum pot să fur drepturile de operator pe IRC?
Q: Am fost atacat. Mă vei ajuta să răspund viitoarelor atacuri?
Q: Am probleme cu programele mele pe Windows. Ma ajuti?
Q: Unde pot să găsesc nişte hackeri adevăraţi cu care să vorbesc?
Q: Poti să Ă®mi recomanzi câteva cărti utile?
Q: Trebuie să ştiu matematică ca să devin hacker?
Q: Ce limbaj ar trebui să Ă®nvăţ prima dată?
Q: Ce fel de calculator am nevoie?
Q: Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?
Q: Trebuie să urăsc Microsoft?
Q: Programele open-source pun programatorii Ă®n imposibilitatea de a caştiga bani?
Q: Cum Ă®ncep? Unde găsesc o versiune de Unix?
Q:
Cum ştiu dacă sunt deja un hacker?
A:
Pune-ţi următoarele Ă®ntrebări:
*
Vorbeşti cod fluent?
*
Te identifici cu scopul şi valorile comunităţii hackerilor ?
*
Ai fost numit hacker de către un membru recunoscut al comunităţii?
Dacă poţi răspunde da la toate cele trei Ă®ntrebări atunci eşti deja un hacker. Două nu sunt suficiente.
Primul test vizează cunoştinţele. Probabil că ai răspuns da dacă ai minimul descris mai sus. Treci fără probleme dacă ai scris o cantitate apreciabilă de cod pentru un proiect open-source.
A doua Ă®ntrebare vizează atitudinea. Dacă cele cinci principii ale hackerilor ti s-au părut obişnuite, asemănându-se mai mult cu modul cum trăieşti decât cu o poveste, te apropii de un raspuns afirmativ. Aceasta e prima jumătate, cealaltă vrea să afle cât de mult de identifici cu proiectele pe termen lung ale comunităţii.
Aici am enumerat câteva dintre aceste obiective : Contează pentru tine dacă Linux devine mai bun şi mai răspândit ? Te pasionează libertatea programelor ? Eşti ostil monopolurilor ? Acţionezi Ă®n credinţa că trebuie să vedem calculatoarele ca simple instrumente care fac lumea mai bogată şi mai umană ?
Dar trebuie să punctăm un lucru aici. Comunitatea hackerilor are nişte principii politice specifice, Ă®n special defensive, Ă®n special apărarea dreptului la libera exprimare. Comunitatea se luptă şi cu legile de proprietate intelectuală care ar face comunitatea open-source ilegală. Unele dintre aceste proiecte pe termen lung sunt reprezentate de organizaţii precum Fundaţia Frontierei Electronice ( Electronic Frontier Fundation ). Dar Ă®n spatele acestui lucru, cei mai mulţi hackeri văd Ă®n Ă®ncercarea de a sistematiza atitudinea lor un program politic explicit dubios; am Ă®nvăţat, pe calea ce grea, că aceste Ă®ncercări au efecte negative divizând comunitatea. Daca cineva vrea să te recruteze pentru a participa la un protest Ă®n numele atitudinii hackerilor, atunci clar a Ă®nţeles greşit. Raspunsul corect este probabil să Taci şi arată-le codul.
A treia Ă®ntrebare include o definiţie recursivă. Am observat Ă®n secţiunea numită Ce este un hacker ? că a fi un hacker ţine foarte mult de apartenenţa la o anumita subcultură şi reţea socială cu o anumită istorie. ĂŽn trecut, hackerii erau un grup mult mai disipat decât sunt astăzi. Dar importanţa unei reţele sociale a crescut Ă®n ultimii 13 ani pe măsură ce internetul a facut posibilă menţinerea uşor a legăturii cu ceilalţi hackeri. O mică schimbare de comportament este că Ă®n acest deceniu avem propriile tricouri.
Sociologii care studiază reţele precum cea a hackerilor sub sigla generală de "colegii invizibile" au observat că o caracteristică a reţelelor de acest gen este că au aşa numiţi pazitori ale porţilor, membrii cheie cu autoritate socială care pot să introducă noii membrii Ă®n comunitate. Pentru că termenul de "colegiu invizibil" care defineşte cultura hackerilor este un termen mult prea general şi informal şi rolul unui astfel de păzitor al portilor este informal. Dar ceea ce fiecare hacker Ă®ntelege este că nu orice hacker este un păzitor al porţilor. Aceste persoane au o anumită vechime şi un anumit număr de realizări Ă®nainte să primească acest titlu. Cât de mult este greu de precizat, dar fiecare hacker ştie când vede o astfel de persoană.
Q:
O să mă Ă®nveţi cum să fiu un hacker?
A:
Din momentul Ă®n care am publicat prima dată această pagină am primit nenumărate cereri ( deseori câteva pe zi ) de la persoane care Ă®mi cereau să le Ă®nvăţ tot ce trebuie să ştie pentru a fi un hacker. Din nefericire, nu am timpul şi energia să fac acest lucru; propriile mele proiecte, şi munca Ă®n rolul partizan al comunitatii open-source Ă®mi ocupa 110% din timp.
Chiar dacă aş fi avut acest timp la dispoziţie, a fi un hacker Ă®nseamnă a avea o anumită atitudine şi un set mare de cunoştiinţe pe care trebuie să le dobândeşti singur. O să observi că chiar dacă hackerii adevăraţi vor să te ajute nu o să te respecte dacă Ă®i implori să Ă®ţi spună tot ce ştiu.
ĂŽnvaţă câteva lucruri mai Ă®ntâi. Arată că Ă®ncerci, că eşti capabil să Ă®nveţi singur. Apoi apelează la alti hackeri cu Ă®ntrebări precise.
Dacă Ă®i scri unui hacker nişte Ă®ntrebări, sunt două lucruri pe care trebuie să le şti. ĂŽn primul rând am observat că persoanele care sunt leneşe şi neatente Ă®n scris sunt de cele mai mult ori neatente şi leneşe şi Ă®n gândire, neavând capacitatea de a devenii hackeri buni, aşa că ai grijă să scri corect, să foloseşti gramatica şi semnele de punctuaţie, altfel vei fi ignorat. ĂŽn al doilea rând nu cere ca mesajul să fie trimis la o căsuţă de mail diferită de cea de pe care ai trimis mesajul; am aflat că persoanele care fac acest lucru sunt deobicei hoţi care folosesc conturi furate, şi nu avem nici un interes Ă®n a rasplăti sau ajuta hoţi.
Q:
Cum pot să Ă®ncep ?
A:
Cea mai bună modalitate să incepi este să mergi la o intâlnire a unui grup de utilizatori Linux ( LUG ). Poţi să gaseşti astfel de grupuri pe LDP General Linux Information Page; probabil că există unul aproape de tine, asociat cu o universitate sau un colegiu. Membrii acestei comunităţi Ă®ţi vor da o copie Linux şi te vor ajuta să Ă®l instalezi şi să Ă®ncepi să Ă®nveţi.
Q:
Când trebuie să Ă®ncep? Este prea târziu pentru mine să Ă®nvăţ?
A:
Orice varstă la care eşti motivat este bună. Mulţi oameni devin interesaţi Ă®ntre 15 şi 20 de ani, dar cunosc excepţii Ă®n ambele direcţii.
Q:
Cât va dura să Ă®nvăţ să devin un hacker?
A:
Asta depinde de cât de talentat eşti şi cât de mult eşti dispus să munceşti. Majoritatea oamenilor pot să Ă®nveţe un volum respectabil de informaţii Ă®n 18 luni pană la 2 ani, dacă se concetrează. Nu te gândi că se termină aici; dacă eşti un hacker adevărat o să Ă®ţi petreci restul vietii Ă®nvăţând şi perfecţionându-ţi cunoştinţele.
Q:
Sunt Visual Basic sau C# limbaje bune pentru Ă®ncepători?
A:
Dacă pui această Ă®ntrebare Ă®n mod sigur te gândeşti să Ă®nveţi să fi un hacker folosind un sistem Microsoft Windows. Aceasta este o idee proastă Ă®n sine. Când am comparat Ă®ncercarea de a Ă®nvăţa să fi un hacker pe Windows cu a Ă®nvăţa să dansezi Ă®mbrăcat Ă®n gips, nu glumeam. Nu Ă®ncerca asta. E urât şi nu va Ă®nceta să fie urât.
Sunt probleme specifice cu Visual Basic şi C#; Ă®n principal din cauza faptului că nu sunt portabile. Deşi există implementări open-source ale acestor limbaje, standardele implementate nu acoperă decât o mică parte din interfaţa de programare. ĂŽn Windows majoritatea librăriilor sunt proprietatea unui singur producător ( Microsoft ); daca nu eşti extrem de atent la ce fel de facilităţi foloseşti, mult mai atent decât poate fi un Ă®ncepător o să ajungi să fi blocat, softul fiind portabil doar pe platformele pe care Microsoft decide să le suporte. Dacă Ă®ncepi pe Unix, sunt disponibile limbaje mult mai bune. De exemplu, Python.
Visual Basic este groaznic. Ca orice alt Basic este slab gândit şi nu te Ă®nvaţă decât obiceiuri proaste de programare. Nu mă ruga să le explic Ă®n detaliu, această explicaţie ar umple singură o carte. ĂŽnvaţă un limbaj bine realizat.
Unul dintre aceste obiceiuri proaste este să devii dependent de librăriile şi uneltele de dezvoltare ale unui singur producător. ĂŽn general orice limbaj care nu este suportat măcar sub una dintre platformele Linux sau BSD, şi/sau măcar de trei producători diferiţi de sisteme de operare, este un limbaj slab Ă®n care să Ă®nveţi.
Q:
O să mă ajuţi să sparg un sistem, sau să mă Ă®nveţi cum să sparg programe?
A:
Nu. Orice persoană care pune o astfel de Ă®ntrebare după ce a citit acest set de Ă®ntrebări frecvente este prea proastă pentru a fi educată chiar dacă aş avea timpul necesar. Orice fel de Ă®ntrebări pe email legate de acest subiect vor fi ignorate sau vor primi un răspuns brutal.
Q:
Cum pot să obţin parola contului altei persoane?
A:
Acesta este cracking. Dispari idiotule.
Q:
Cum pot să sparg/citesc/monitorizez casuţa de mail a altcuiva ?
A:
Acesta este cracking. Pa.
Q:
Cum pot să fur drepturi de operator pe un canal de IRC?
A:
Acesta este cracking. Dispari.
Q:
Am fost crackuit. O să mă ajuţi să mă apar de atacuri viitoare ?
A:
Nu. De fiecare dată când am fost Ă®ntrebat acest lucru, Ă®ntrebarea venea de la o persoană care rula Microsoft Windows. Nu este posibil să securizezi Windows Ă®mpotriva atacurilor; codul şi arhitectura au pur şi simplu prea multe probleme, ceea ce face securizare Windows o misiune imposibila. Singura rezolvare este să treci la Linux sau la alt sistem de operare mai bun care să fie capabil de securitate.
Q:
Am probleme cu sistemul meu de operare Windows. Mă ajuţi ?
A:
Da. Deschide consola DOS şi tastează "format c:". Orice problemă ai Ă®ntâlnit va Ă®nceta să mai existe Ă®n câteva minute.
Q:
Unde pot găsi nişte hackeri cu care să vorbesc?
A:
Cel mai bun mod este să găseşti un grup local de utilizatori Linux sau Unix şi să mergi la Ă®ntâlnirile lor ( poţi să găseşti câteva adrese de grupuri la LDP )
(Obişnuiam să spun că nu o să găseşti nici un hacker adevărat pe IRC, dar am Ă®nceput să Ă®nţeleg că acest lucru se schimbă. Aparent nişte comunităţi serioase de hackeri, ataşate proiectelor precum GIMP şi Perl, au canale pentru IRC acum ).
Q:
Poţi să Ă®mi recomanzi câteva cărti utile despre subiecte legate de hacking ?
A:
Menţin o listă Linux Reading List HOWTO care Ă®ţi poate fi utilă. Loginataka poate fi interesantă.
Pentru o introducere în Python vezi materiale introductive pe site-ul Python.
Q:
Trebuie să fiu bun la matematică pentru a deveni un hacker?
A:
Nu. Hackingul foloseşte foarte puţină matematică formala şi aritmentică. ĂŽn particular nu o să-ti trebuiască trigonometrie, calcul sau analiză ( excepţia la acest lucru o face grafica 3D ). E bine să şti ceva logică şi algebră booleană. Cunoştiinţe de bază Ă®n teoria seturilor finite, combinatorică şi teoria grafurilor se pot dovedi utile.
E mult mai important să fi capabil să gandeşti logic şi să urmezi un lanţ de raţionamente logice, aşa cum fac matematicienii. Deşi conţinutul matematic nu te va ajuta foarte mult, vei avea nevoie de disciplina şi inteligenţa matematică. Dacă nu eşti prea inteligent nu sunt prea multe speranţe pentru tine ca hacker; dacă Ă®ţi lipseşte disciplina ar fi bine să o dezvolţi.
Cred că o bună modalitate de a afla dacă ai ceea ce Ă®ţi trebuie e să gaseşti o copie a carţii lui Raymond Smullyan's What Is The Name Of This Book?. Logica pe care o promovează Ă®n carte este Ă®n spiritul hackerilor. Dacă eşti capabil să rezolvi problemele puse acolo e un semn bun; dacă Ă®ţi place să le rezolvi e un semn şi mai bun.
Q:
Ce limbaj ar trebui să Ă®nvăţ prima dată ?
A:
XHTML ( ultimul dialect de HTML ) dacă nu Ă®l cunoşti deja. Sunt foarte multe carţi pe această temă, dar puţine bune. Cea care Ă®mi place cel mai mult este HTML: The Definitive Guide.
Dar HTML nu poate fi considerat un limbaj de programare. Când eşti gata să Ă®ncepi să programezi, Ă®ţi recomand să Ă®ncepi cu Python. O să auzi foarte multă lume care recomandă Perl, şi Perl este Ă®ncă mult mai popular decât Python, dar este mai dificil de Ă®nvăţat şi ceva mai puţin bine gândit.
C este foarte important, dar este şi mult mai dificil decât Python şi Perl. Nu Ă®ncerca să-l Ă®nveţi ca primul limbaj.
Ca utilizator Windows nu trebuie să te axezi pe Visual Basic. O să te Ă®nveţe obiceiuri proaste, şi nu este portabil. Evită-l.
Q:
De ce fel de calculator am nevoie?
A:
ĂŽn trecut calculatoarele erau destul de slabe Ă®ncât impuneau limite artificiale hackerilor. Acest lucru nu mai este valabil Ă®ncepand cu mijlocul anului 1990; orice calculator mai bun decât un Intel 486DX50 va avea suficientă putere pentru dezvoltare, grafică, şi comunicaţii internet, şi cele mai mici discuri pe care le poţi cumpăra astăzi oferă spatiu de stocare suficient.
Cel mai important lucru Ă®n alegerea unui calculator este compatibilitatea Linux ( sau BSD dacă decizi să urmezi acest drum). Acest lucru este valabil pentru majoritatea calculatoarelor noi. Singura parte problematica o reprezintă modemurile; unele calculatoare au componente specifice Windows care nu vor funcţiona sub Linux.
Raspunsuri la Ă®ntrebări frecvente legate de compatbilitate gasiti aici.
Q:
Vreau să contribui. Poţi să mă ajuţi să aleg o problemă la care să lucrez?
A:
Nu, pentru că nu ştiu care sunt talentele şi interesele tale. Trebuie să fi automotivat, din această cauză proiectele alese de alţi oameni aproape niciodată nu reuşesc.
ĂŽncearcă astfel. Priveşte anunţurile de proiecte pentru câteva zile la adresa Freshmeat. Când vezi unul care te face să zici "Super! Aş vrea să lucrez la acest proiect!", Ă®nscrie-te.
Q:
Trebuie să urăsc Microsoft?
A:
Nu, nu trebuie. Nu pentru că nu ar merita, ci pentru că a existat o cultură a hackerilor cu mult Ă®nainte de Microsoft şi va mai exista una şi după ce Microsoft va fi istorie. Energia pe care o consumi urând Microsoft poate fi folosită mai util pentru a-ţi Ă®mbunătăţii capacităţile. Scrie programe bune care să discrediteze Microsoft fără a-ţi polua karma.
Q:
Programele open-source pun programatorii Ă®n imposibilitatea de a câştiga bani?
A:
Acest lucru pare improbabil pentru moment, industria de programe open-source a creat locuri de muncă noi. Dacă a avea un program scris reprezintă un câştig economic faţă de faptul de a nu-l avea, programatorul va fi plătit indiferent dacă programul va fi open-source după ce este gata. Şi nu contează cât de multe programe gratis sunt scrise, mereu va exista cerere pentru noi aplicaţii. Am scris mai multe despre acest subiect pe paginile Open Source
Q:
Cum Ă®ncep ? Unde găsesc o veriune gratis de Unix?
A:
Dacă Ă®ncerci să gaseşti un prim proiect pe care să-l faci nu mă Ă®ntreba pe mine. ĂŽn schimb urmareşte proiectele de pe Freshmeat unde e posibil să găseşti ceva interesant la care să poti să contribui.
Dacă nu ai instalat un sistem Unix pe calculator Ă®ncă, Ă®n această pagină găseşti legături către locuri unde să găseşti cele mai populare versiuni de Unix. Pentru a fi un hacker Ă®ţi trebuie iniţiativă şi abilitatea de a te educa singur. Incepe acum ......
Traducere realizată de Savu Andrei pe data de 21 ianuarie 2006.
stiu ca sunt vechi dar mi s-au parut folositoare
_______________________________________
|
|
